In celebrul Patrulater Milanez, centrul modei europene, intre Via Monte Napoleone si Piazza San Babila, la cativa pasi de Teatro della Scala si de Dom, a fost inaugurat un spatiu de relaxare complex.

Spa Suisse a gasit localizarea perfecta, in interiorul hotelului Boscolo Exedra Milano, o cladire in stilul unui palazzo italian veritabil, primul hotel de lux din Milano care a creat o armonie perfecta intre arta, moda si design.

Spa-ul ofera o gama completa de tratamente, un spatiu ideal pentru socializare (te-ai fi gandit?) sau, pur si simplu, pentru relaxare. Este mai mult decat un Spa, un loc de intalnire sau un loc in care sa te simti rasfatat, in fata unui pahar de sampanie, a unui cocktail energizant sau bucurandu-te de masajul facut de un terapeut specialist.

Sparty reprezinta o noua tendinta prin care se doreste sa se extinda conceptul de party. Astfel, centrele Spa devin noul sediu al divertismentului. Asa ca, abandoneaza tocurile, costumul office si tinutele rigide si lasa-te inspirat de libertatea oferita de un decor cald, de rafinamentul locului, de frumusetea minimalista a luxului suprem si savureaza bauturi fine si delicatese sau relaxeaza-te cu un masaj.

A fi glamour inseamna, mai nou, o pereche de papuci comozi, un pareo sau o tunica de bumbac indian si sa petreci momente unice de relaxare alaturi de cei mai buni prieteni, glumind sau ascultand muzica ambientala.

Fa-i o surpriza celui pe care il iubesti si invita-l la Sparty!

Ii multumesc Ioanei pentru pont!

Stravechiul drum spre Santiago de Compostela este o cale de pelerinaj cu o traditie de 1.000 de ani. Datorita incarcaturii sale unice (istorice, culturale si spirituale), acest drum este supranumit, simplu, El Camino (Drumul).

El Camino traverseaza Spania de la est la vest, de la Pirinei pana la Oceanul Atlantic. Traseul a fost creat de vechii celti din pensinsula iberica , chiar pe sub Calea Lactee.

Traseul complet este de peste 800 de km si strabate tot nordul Spaniei, de la Jaca (trecand, in doua locuri, prin sudul Frantei) pana aproape de Oceanul Atlantic, la Santiago de Compostela.

Ca drum de pelerinaj catre locul de inmormantare al Sfantului Iacob, El Camino a fost timp de sute de ani o destinatie religioasa. Popularitatea sa a atins apogeul in Evul Mediu si a cunoscut decadenta in timpul dictaturii lui Franco.

El Camino de Santiago inseamna cultura, sport, natura, traditie, provocare, pace, dar mai presus de orice simbolizeaza libertatea. Numerosi imparati, regi, nobili, cavaleri, preoti, fermieri, calatori, toti au fost pelerini pe acest drum si toti au fost tratati la fel pentru ca nimeni nu a stiut ca acel om murdar, obosit, care doar ce a poposit inainte de asfintit este rege, cersetor sau nobil.

Pelerini la Santiago au fost odinioara Sfantul Francisc, Roland (fiul lui Carol cel Mare), El Cid, si, mai aproape de noi, Paolo Coehlo, Shriley MacLane, Luis Bunuel.

In ultimii ani, drumul catre Santiago isi recapata faima pierduta. A fost redescoperit de oamenii aflati in cautarea ineditului si a fost declarat Itinerar Cultural European, in 1986, apoi inclus in Patrimoniul Cultural Mondial UNESCO (UNESCO World Heritage).

Mii de pelerini din intreaga lume parcurg anual acest traseu. Motivatiile lor sunt, insa, diferite: natura, cultura, gastronomia, intalnirile, aventura, provocarea fizica si redescoperirea bucuriilor simple.

Pasaportul (Credencial-ul) este un mic pliant alb in care se noteaza informatiile personale, modalitatea de parcurgere a Drumului, locul si data plecarii. Acest document atesta calitatea de pelerin a purtatorului si poate fi cumparat doar cu 3 euro de la centrele de informare pentru pelerini, de la biserici sau de la unele locuri unde se cazeaza acestia.

Credencial-ul isi dovedeste utilitatea in mod frecvent. Atunci cand pelerinul ajunge la locul de cazare (albergue sau refugio) ofera Credencial-ul gazdei si primeste stampila localului (sello).
Fiecare biserica, loc de cazare, restaurant si chiar muzeu are o stampila unica, care concureaza cu celelalte in creativitate.

Acelasi Credencial este cel care ii va folosi pelerinului in Santiago, pentru a primi Compostela – dovada a incheierii pelerinajului.

Anual ajung pe jos la Santiago de Compostela peste 150.000 de pelerini si aproape 3 milioane de turisti.

Frumusetea, magia, trairile si intamplarile de pe Camino nu pot fi zugravite intotdeauna in cuvinte, pentru ca starea poate deveni intre timp alta. Nici miile de poze facute nu pot dezvalui adevaratul Camino.

Renumele acestui traseu si probele fizice sau psihice fac din Camino o atractie in toata lumea. Unii merg mai putin, altii mai mult, fiecare cu ritmul si zilele lui libere, asa cum spune si Paolo Coelho in cartea sa, “Maktub”: <<Am observat ca majoritatea pelerinilor, spuse, “fie pe Calea catre Santiago, fie pe calea vietii lor, incearca intotdeauna sa tina pasul cu ceilalti. La inceputul pelerinajului meu, am incercat sa merg in acelasi ritm cu grupul meu. Eram obosita, cerusem mai mult decat putea sa-mi dea trupul meu, eram incordata, si am sfarsit prin a suferi o intindere de tendon la piciorul stang. Timp de doua zile mi-a fost imposibil sa mai merg si am invatat ca as fi putut ajunge la Santiago doar daca as fi mers in ritmul meu. Mi-a luat mai mult decat celorlalti si multe portiuni am mers singura. Dar numai respectand ritmul meu am reusit sa parcurg tot drumul. De atunci, am aplicat lectia la orice lucru din viata mea.”>>

El Camino este si va ramane mereu locul unde se intampla miracole si daca reusesti sa-l parcurgi pe jos, te vei intoarce cu starea cea mai pura, ca atunci cand nu conta varsta, starea materiala si cand nu stateai prea mult pe ganduri si faceai totul pentru ca asa simteai.

In 2009, New York a fost cea mai populara destinatie turistica din Statele Unite, pentru prima data dupa 1990. Cele peste 45 de milioane de turisti au depasit previziunile, inregistrandu-se totusi o scadere de doar 3.9 % fata de 2008. Pentru anul 2010 se estimeaza o crestere de 3,2 %, cu o valoare estimata la aproape 47 de milioane de vizitatori.

Primarul Bloomberg a anuntat ca ocuparea fortei de munca in sectorul turistic si al ospitalitatii si-a revenit complet si a depasit nivelurile din perioada pre-recesiunii. New York ramane cea mai populara destinatie a SUA, cu aproape 9 milioane turisti straini in anul 2009 – de doua ori mai multi ca cel mai apropiat competitor, Los Angeles.

New York a depasit Orlando ca numar total de vizitatori in 2009, dupa ce s-a clasat al doilea in 2008. Orasul este pe cale sa-si atinga obiectivul de 50 milioane de vizitatori anual, pana in 2012, in ciuda efectelor recesiunii globale. Mai mult de 45 de milioane de persoane care au vizitat New York-ul anul trecut au cheltuit aproximativ 28 de miliarde de dolari. Turistii straini raman foarte importanti pentru economia orasului, deoarece ei cheltuiesc de aproape cinci ori mai mult decat turistii americani.

In New York, aproape 311.000 de persoane lucreaza in industria turistica si a ospitalitatii.
Cererea de camere de hotel a ramas la cote inalte, cu peste 23 de milioane de innoptari inregistrate, cu 300.000 mai mult decat anul precedent.

Sursa: www.traveldailynews.com

Vaticanul le impune turistilor o tinuta vestimentara decenta! Celor care vin sa viziteze micul stat, al carui teritoriu consta dintr-o enclava din capitala Italiei, autoritatile bisericesti catolice nu le mai permit sa poarte pantaloni scurti si bluze fara maneci.

Garzile Elvetiene de la Vatican le solicita turistilor sa se imbrace adecvat locului. Daca pana acum aceasta tinuta vestimentara era obligatorie doar pentru vizitarea bisericii, in prezent, a fost impusa si pentru Piata Sfantu Petru. Acest anunt a fost facut public de ziarul britanic “Daily Mail”.

Mai mult, gardienii nu le-au permis turistilor sa intre la Vatican daca erau imbracati necorespunzator. Astfel, unele dintre femeile care au venit la Roma pentru a vizita acest obiectiv turistic nu au avut incotro si au cumparat saluri sau esarfe de la vanzatorii ambulanti, pentru a-si acoperi umerii.

Replicile turistilor impotriva acestei decizii a Vaticanului nu au intarziat sa apara. Unul dintre vizitatori chiar a acuzat de ipocrizie Biserica Catolica. Acesta a facut referire la recentele scandalurile sexuale in care a fost implicata Biserica si a afirmat ca, prin prisma acestor evenimente, Vaticanul nu are dreptul sa “predice moralitatea bluzelor fara maneci””.

Pana una alta, daca in urmatorul concediu ai de gand sa vizitezi Vaticanul, nu uita sa iti iei in bagaj pantaloni lungi si tricouri sau bluze decente.

Picture 354.jpg (791 KB)

Vacantele mele…amintirile mele…visele mele…clipele mele…serile mele…noptile mele…doar ale mele…amintirile mele… Nu vazusem Dunarea pana acum trei ani. Era ceva ce-mi puteam doar imagina. Nu stiam cum arata Delta. Nu vazusem pescari indragostiti de apa lor. Indragostiti de serile petrecute in luntrile lor. Pierdusem atatea si atatea lucruri! Dorinta mi s-a implinit. In cele din urma am ajuns acolo, in locul acela mirific, in locul acela ingreunat de o incarcatura emotionala pe care fiecare o aduce si o lasa acolo ca pe o ofranda Dunarii. E atata suflet si atata lumina! E atata apa si atata dragoste! E atata liniste si atata candoare! Si ca de fiecare data, am incercat sa-mi imprim in suflet un miros, o aroma, un sunet, un fosnet, orice care sa-mi aduca aminte de Dunare si de Delta. Nimic nu puteam pastra! Erau atat de multe! Nimic nu puteam inchide in mine! Erau atat de puternice! Nimic nu puteam lua cu mine! Erau atat de pretioase! Nimic nu puteam fura cu mintea mea! Nu puteam pleca de acolo fara ceva! Trebuia ca, in jurnalul sufletului meu, ceva sa-mi aminteasca de locurile acelea.
Si a aparut el! Pescarul! Omul locurilor, cel care s-a nascut odata cu apa, cel care respira nuferi, cel care stie sa taca atunci cand Dunarea vorbeste, cel care stie sa ingenuncheze atunci cand ea i-o cere! Erau doar el, Dunarea si barca… Dunarea langa el, in barca. Doi indragostiti, pe o luntre gaurita special pentru ca apa sa-l poata iubi. Si pentru ca dragostea trebuia sa-l inconjoare de mai multe ori, tacut, ii facea loc sa intre din nou. Atata dragoste…atata liniste…atata candoare…atata apa…atata dragoste…

Te invit la o plimbare in interesanta lume a gesturilor facute cu mana, unde nimic nu este ceea ce pare a fi.

Semnul OK

Semnul OK, pe care americanii il folosesc foarte des ca semnal pozitiv, are o gama larga de interpretari pe glob. In unele parti ale Europei, aceasta poate insemna “bine” sau “zero”. In alte zone ale lumii, mai exact in Europa Centrala si in bazinul Marii Mediterane, precum si in Brazilia, acesta denota un orificiu imposibil de transcris. In mai multe tari din America de Sud este o insulta si inseamna homosexual.

Degetul mare ridicat

In America si in cea mai mare parte a lumii, acest semn are o conotatie similara cu semnul OK: totul este bine. Gestul a fost numit „pollice verso”, insemnand “cu un deget transformat.” Dar semnul reprezinta cu totul altceva in unele zone din Orientul Mijlociu, Marea Mediterana si Asia de Sud-Est, unde este interpretat ca fiind extrem de agresiv, semnificand intretinerea unui act sexual cu cineva. In Filipine, gestul capata conotatii incredibile, in functie de partea corpului catre care este orientat.

Semnul “smochina”

Semnul poate insemna atat „noroc”, cat si o insulta grava, in functie de locul in care te afli in momentul in care il folosesti.
In Roma antica, imagini ale acestui gest erau inscriptionate pe amulete ce ii protejau impotriva deochiului pe cei care le purtau. Acest semn a fost folosit, din cele mai vechi timpuri, pentru a desemna organul sexual feminin. In Portugalia si Brazilia, multi oameni inca mai poarta imagini cu acest semn la brelocuri sau bijuterii. Semnul figureaza si in lista gesturilor obscene. In tari precum: Indonezia, China, Rusia si in unele regiuni mediteraneene (in special Turcia), semnul poate avea o semnificatie jignitoare, echivalenta cu englezescul “screw you.”

Semnul victoriei

Ce diferenta face orientarea mainii in timpul acestui gest! Winston Churchil a fost cel care l-a impus, sarbatorind victoria de la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial. A fost ulterior preluat de adeptii curentului hippie, pentru care reprezenta semnul pacii. Toti cei care au calatorit in tarile anglo-saxone (Marea Britanie, Irlanda, Australia si Noua Zeelanda) stiu ca, prin simpla intoarcere a palmei catre cel care-l face, inseamna sa-ti adaugi noi dusmani pe lista. Acest semn capata o conotatie negativa, fiind sinonim cu “F. YOU” din engleza. George Bush a facut involuntar semnul, fiind inteles ca un gest agresiv, atunci cand a vrut sa arate semnul contrar, de pace, agricultorilor protestatari, in timpul turneelor din Australia.

Semnul diavolului

Renumit ca emblema a rock-erilor, semnul a devenit celebru la sfarsitul anilor ’60, in timpul concertelor heavy metal. Originile sale sunt insa mult mai indepartate, fiind simbolul protectiei impotriva raului si al deochiului. In tarile mediteraneene (indeosebi Italia), dar si in Cuba, vei vedea ca gestul este asimilat, deseori, coarnelor diavolului. Pe autostrazi, in cazul soferilor iritati, acest gest se traduce prin infidelitatea sotiei barbatului caruia ii este adresat.

Semnul L

Gestul coarnelor de la Universitatea din Texas, aratat frecvent la meciurile de fotbal ale echipei Austin Longhorn se traduce diferit. Ridicarea degetelui mare si a aratorului, in timp ce toate celelalte sunt coborate, poate insemna “Invins” (Looser), in limbajul american al semnelor. Insa atunci cand George Bush Jr. a facut acest semn in cadrul festivitatilor de investire din 2005, ziarele nordice au scris ca acesta reprezinta semnul diavolului. Se pare ca alti cinci americani au fost arestati la Vatican, in timpul ce dansau si aratau acest semn, dupa o victorie a echipei favorite.

Grecescul “Moutza”

“Moutza” este un gest celebru, ce isi are originile in Grecia si care insemna nemultumire sau dezacord fata de interlocutor. Daca vrei sa ai parte de o experienta de neuitat, incearca sa faci acest semn, cu ambele maini, intr-un bar din Atena si vezi daca pot sa iesi intreg de acolo.

In plus, aratarea uneia sau a ambelor palme este considerata insultatoare in unele parti din Orientul Mijlociu, Africa si Mexic.

Te invit la un desert delicios! Ceva cremos, racoritor, proaspat si lejer si, bineinteles, extrem de gustos! Cu siguranta merita sa calatoresti in Italia numai pentru a gusta un Tiramisu autentic. Se spune ca, indiferent cat de priceput ar fi cofetarul sau cat de buna reteta, adevaratul Tiramisu este doar cel facut de italieni. Acum problema e ca sunt cateva regiuni din Italia care isi disputa acest desert si se mandresc ca acolo ar fi aparut pentru prima data. Ca sa fie toata lumea multumita, eu as zice sa mergi peste tot, sa degusti cate o prajitura din fiecare cofetarie renumita a zonei si sa tragi singur concluziile.

Venetia, Lombardia, Piemonte si Toscana sustin cu tarie ca reteta originala de Tiramisu le apartine. Cel mai probabil Toscana este regiunea de unde provine prajitura. Toscana este o regiune din centrul Italiei, o zona asupra careia infloritoarea perioada a Renasterii si-a pus amprenta, fiind una din cele mai frumoase zone ale Italiei. De asemenea, Toscana este recunoscuta pentru cele 120 de rezervatii naturale si pentru vinurile sale (cele mai populare sortimente de vinuri fiind: Chianti, Morellino di Scansano si Brunello di Montalcino). Asadar, ai multe motive sa vizitezi aceasta zona.

Dar sa revenim la prajiturile noastre. In italiana, „tiramisu” inseamna „ridica-ma”, iar aceasta semnificatie este asociata cu unul dintre ingredientele prajiturii – cafeina, care se presupune ca are proprietati energizante. Pe langa cafea, Tiramisu mai are urmatoarele ingrediente: oua, zahar, mascarpone, biscuiti savoiardi, cafea rece si cacao pudra. De la reteta de baza, care original continea branza de capra, retetele s-au diversificat. De-a lungul timpului au mai aparut ingrediente noi, cum ar fi: alcool, inghetata sau fructe.Sa ne intoarcem putin la originile acestui desert. Se spune ca ar fi aparut in secolul al XVI-lea, fiind un desert cu proprietati afrodisiace. Sunt legende care sustin ca a fost initial creat pentru curtezane sau ca a fost inventat de un bucatar zgarcit, care, in loc sa arunce niste resturi de biscuiti si niste ramasite de crema, le-a reunit intr-o prajitura. Alta poveste sustine ca Tiramisu a fost pentru prima data creat in timpul primului razboi mondial, femeile preparand acest desert pentru sotii lor, cand acestia plecau la razboi.Prajitura era menita sa le aminteasca acestora de dragostea pe care le-o purtau sotiile lor, iar cafeina le oferea energia necesara pentru lupta. Oricare dintre povesti ar fi adevarata, cu siguranta acest desert iti inalta simturile si reprezinta o adevarata experienta culinara, ce pare desprinsa din alta lume.
Fiind un desert sublim, potrivit pentru orice ocazie, pe mine una m-a convins ca merita sa ajung in Italia pentru a gusta aceasta delicatesa in tara sa de origine!

DSCF0600.JPG (1 MB)

Cam scurta vacanta ce-i drept dar de neuitat

Picture 138.jpg (262 KB)

Poza a fost facuta intr-una din locatiile cele mai frumoase de la noi din tara , la Valiug . Este un estuar de verdeata , ciripitul pasarelelor si fosnetul padurii te duc cu gandul la Eden , raiul creat pentru om.

Si, in final, am ajuns la locul intai… Scotia. Prima in top, aceasta este cea mai indicata destinatie pentru o vacanta “ghosty”. Scotia are o istorie impresionanta, care intrece orice imaginatie si te invita pe taramurile sale misterioase.
Castelele vechi, peisajele salbatice si traditiile sale te vor purta intr-o lume plina de mister. Majoritatea aparitiilor stranii sunt urmari ale intamplarilor petrecute in spatele zidurilor groase, evenimente care s-au transformat in legende.

Castelul Borthwick este unul dintre castelele bantuite ale Scotiei, iar “personajul fantomatic principal” este spiritul Reginei Mary I a Scotiei. Castelul a fost construit in anii 1430, fiind fortareata, in vremuri de asediu, precum si resedinta familiei Borthwick. Regina Maria a Scotiei a fost un invitat de seama al castelului, insa, speculandu-se tradarea ei si a sotului sau, aceasta a fost capturata, reusind apoi sa evadeze deghizata in servitor. In prezent, numerosi martori au povestit ca li s-a aratat sub aceeasi deghizare folosita la evadare. O alta poveste tragica s-a desfasurat in interiorul zidurilor. O tanara servitoare, insarcinata cu un copil nelegitim al nobilului Borthwick, a dat nastere fiului sau in Camera Rosie. Atat mama, cat si copilul au fost ucisi de sabie, fiind considerati o amenintare la titlu.

In aceasta incapere a locuit si cancelarul familiei Borthwick si aici a ascuns banii furati din averea familiei. Sfarsitul sau a fost unul zbuciumat. Cancelarul a pierit intr-un incendiu inscenat, ca pedeapsa pentru lipsa sa de loialitate. In prezent, se pare ca aceste trei personaje bantuie scarile in spirala ale castelului, intrucat numerosi vizitatori au povestit ca au avut senzatia ca erau urmariti de niste prezente invizibile.

Acum, la sfarsit, nu-mi ramane decat sa iti urez un sejur minunat si plin de evenimente “fantomatice”…

Ce zici, indraznesti?



1 Aug 2010 – 30 Sep 2010

Din 1895, Bienala de la Venetia a stabilit standarde in promovarea artei si culturii contemporane destinate unui public larg. Un adevarat trend setter international, aceasta institutie prestigioasa gestioneaza si promoveaza programe artistice, printre care se numara: Festivalul International de Film de la Venetia, Expozitia Internationala de Arta, Expozitia Internationala de Arhitectura, un festival de muzica contemporana si festivaluri de teatru si de dans. Cele mai multe dintre acestea sunt considerate evenimente de talie mondiala.

Prin atelierele de lucru, concertele, expozitiile si spectacolele pe care le-a organizat, Bienala de la Venetia a castigat aprecieri la nivel mondial, dar, ocazional, a provocat si controverse. Bienala se desfasoara in diferite locuri, dar exista si gazde permanente ale acestui eveniment precum Giardini Publicci, unde mai multe tari au organizat pavilioane proprii, dar unde are loc si o expozitie tematica internationala. De multi ani, acest loc este folosit pentru Bienala Expozitiei de Arhitectura, unde mai multi arhitecti celebri ai lumii isi etaleaza propriile abilitati si viziuni.

Daca iti place shopping-ul, cu siguranta nu ai ratat Parisul. Dar chiar ai mers in toate locurile care merita bifate de o persoana pasionata de moda? Macar pentru a te inspira din farmecul parizian in materie de imbracaminte merita sa petreci ore admirand magazine, haine, persoane, vitrine…..pentru ca, dupa aceea, sa iti tragi sufletul intr-o cafenea cocheta.

Parisul este una dintre primele destinatii de shopping ale lumii si Orasul Luminilor a transformat aceasta activitate de petrecere a timpului liber intr-o adevarata arta. Cat de departe suntem noi de acest nivel, nu? Pentru ca a sti sa faci shopping inseamna mai mult decat sa petreci ore-n sir prin mall-uri si targuri de imbracaminte.

Contrar parerii multora, sa faci shopping la Paris poate fi mai ieftin decat in orice mall din Romania. Nu ma gandesc doar la perioadele de reduceri, ci la raportul calitate-pret al obiectelor pe care le poti cumpara din Orasul Luminilor, nemaivorbind de colectiile de haine si imbracaminte pe care le gasesti cu greu in tara. Paris este orasul care stabileste tendintele in materie de orice.
Pentru fashion shopping iti recomand arondismentul 8, de pe Avenue Montaigne, pentru brandurile: Céline, Chanel, Dior, Dolce & Gabbana, Prada si Valentino, iar Rue du Faubourg St-Honoré , pentru: Chloé, Christian Lacroix, Gucci si Hermès, precum si pentru alte renumite galerii de arta si magazine de antichitati.

Champs-Élysées si cele 4 galerii comerciale – Le Claridge, Élysées 26, Galerie du Lido si Le Rond-Point – au devenit o atractie turistica, dar, in primul rand, un punct de reper pentru pasionatii de cumparaturi. Tot aici isi au sediul brandurile: Benetton, Adidas, Nike, Gap, Sephora sau Disney Store. Magazinul Louis Vuitton domina una dintre stradutele ce intersecteaza renumitul bulevard din Paris.

Din ce in ce mai multi designeri celebri si-au mutat magazinele pe Rive Gauche: Christian Dior, Giorgio Armani si Louis Vuitton, iar daca ai noroc gasesti chiar si un loc de parcare pe aceasta strada. Pentru reduceri si colectii mai vechi mergi pe Rue St-Placide.
O vacanta de shopping la Paris este incompleta fara o vizita la marile centre comerciale. In arondismentul 9, pe bulevardul Haussmann gasesti Galeriile Lafayette (printre brandurile prezente aici se numara: Balenciaga, D&G, Emporio Armani, Fendi, Gucci, Kenzo, Ralph Lauren, Vivienne Westwood, dar si magazine mai accesibile, gen: Converse, DKNY, Diesel, Manoush, Naf Naf, Esprit, Lee, Levi’s sau Timberland) si Galeriile Printemps (cu magazine precum: Chanel, Gucci, Pucci, Dior sau DKNY), un paradis al cumparaturilor. Ca o curiozitate, cele 10 cladiri ale Galeriilor Lafayette, ca si intreg complexul, au fost declarate monument istoric si gazduiesc peste 75.000 de branduri!!!

Le Bon Marche, de pe Rue de Sevres si de pe St-Germain-des-Pres, atrage iubitorii brandurilor sofisticate si exclusiviste, gen: Balenciaga, Chloe, JP Gaultier, Burberry, YS Laurent si Dries van Noten.
Pentru lanturi internationale, precum H&M si Mango, mergi pe Rue de Rennes. Pentru preturi mici nu rata Monoprix si Tati.
Galeriile comerciale istorice sunt sinonime cu eleganta si exclusivismul, iar pentru o atmosfera unica incearca Le Passage du Grand-Cerf, langa Bursa.

Majoritatea magazinelor sunt inchise duminica, exceptandu-le pe cele de pe Champs Elysees. Perioadele de reduceri cuprind lunile ianuarie si iulie.