Periplul nostru prin castelele si palatele din Romania continua! De data aceasta vom merge la Hunedoara, unde se afla castelul care este cunoscut sub trei denumiri: al Corvinilor, al Corvinestilor sau al Huniazilor, dupa numele familiei nobiliare in posesia careia s-a aflat de-a lungul timpului. Acest monument arhitectural ce dateaza din secolul al XIV-lea este reprezentativ pentru arta feudala gotica din Europa si a fost construit pe locul unui vechi castru roman.

Si acum, cateva randuri despre istoria si legendele acestui castel! Primul proprietar al acestui monument arhitectural gotic a fost cneazul Voicu, tatal lui Iancu de Hunedoara, care a primit castelul cadou de la regele Sigismund I de Luxemburg.
De-a lungul secolelor a circulat si o poveste care explica numele de Corvini, atribuit familiei nobiliare care a primit acest castel in dar de la regele Sigismund I de Luxemburg. Potrivit legendei, corbul care tine in cioc un inel de aur si este inscriptionat pe blazonul familiei Corvinilor, nu a fost ales intamplator. Se spune ca Iancu de Hunedoara era fiu nelegitim al lui Sigismund I de Luxemburg, rege al Ungariei, cu o frumoasa femeie din Tara Hategului, pe nume Elisabeta. Pentru a o feri de necinste, regele i-a dat de sot pe unul din vitejii sai, Voicu, daruindu-i totodata si un inel, drept cadou pentru copilul nenascut, dar si pentru ca acesta sa poate fi recunoscut atunci cand va creste si va merge la curtea regala. Legenda mai spune ca, in timpul unei calatorii pe care a facut-o familia lui Voicu, acestia au poposit pentru a pranzi si au uitat inelul pe marginea stergarului pe care erau puse merindele. Un corb, atras de stralucirea inelului, l-a furat, incercand sa plece cu el. Iancu de Hunedoara, care era atunci doar un copil, a luat un arc si a omoarat corbul, recuperand astfel inelul. Atunci cand a crescut si a ajuns la curtea regala, Iancu a povestit aceasta intamplare, iar regele a fost impresionat si a decis ca simbolul familiei Hunedorenilor sa fie corbul cu un inel de aur in cioc. De altfel, si numele acestei familii nobiliare provine din latinescul “corvus”, care inseamna “corb”, o pasare care simboliza cu totul altceva in evul mediu, si anume intelepciune si longevitate.

Lucrarile de modernizare ale Castelului Corvinilor au inceput de-abia dupa moartea cneazului Voicu, cand acesta a fost mostenit de fiul sau, Iancu de Hunedoara. Acest castel a fost folosit in special ca resedinta nobiliara, dovada fiind si lipsa unor perimetre secundare de aparare. Anexele si salile construite in perioada in care proprietarul castelului a fost Iancu de Hunedoara sunt: Turnul Capistrano, care a fost denumit astfel dupa numele unui vestit calugar, Turnul buzduganelor, Bastionul alb, care servea drept depozit de bucate, Sala Cavalerilor, o mare sala de receptii si Sala Dietei, cu medalioane pictate pe pereti, printre acestea se gasesc portretele domnitorilor Matei Basarab, din Tara Romaneasca si Vasile Lupu, din Moldova.
In aripa castelului care este in stil renascentist – loggia – si care este cunoscuta si sub denumirea de Matia, deoarece a fost construita de Matei Corvin, fiul lui Iancu de Hunedoara, se mai desluseste destul de vag, o pictura care face referire la legenda corbului, ce este simbolul Corvinilor.
In curtea Castelului Huniazilor, nu departe de capela, se afla o fantana, care are si ea legenda ei.

Se povesteste ca aceasta fantana a fost sapata de trei prizonieri turci pe care Iancu de Hunedoara ii tinea in castel si carora le-a promis ca ii va elibera daca vor sapa o fantana cu apa buna de baut. Prizonierii, sperand ca astfel isi vor castiga libertatea, au sapat in stanca timp de 15 ani si la 28 de metri adancime au reusit sa dea de pretioasa apa. Numai ca, intre timp, Iancu de Hunedoara murise, iar sotia sa, Elisabeta Szilagyi, a decis sa nu respecte promisiunea pe care sotul sau le-o facuse prizonierilor turci si sa nu ii elibereze. Mai mult, ea a dat porunca ca cei trei captivi sa fie ucisi. Prizonierii turci, ca ultima dorinta, au cerut permisiunea de a inscriptiona o fraza pe cheile fantanii: “Apa ai, inima nu”, ca un repros pentru promisiunea facuta si nerespectata. De fapt, inscriptia descifrata de istoricul si orientalistul roman Mihail Guboglu glasuieste astfel: “Cel ce-a scris-o este Hassan, prizonier la ghiauri, in cetatea de langa biserica”. Caracterele vechi arabe continute de inscriptie o dateaza la mijlocul secolului al XV-lea. Pozitia actuala a inscriptiei este pe unul dintre contrafortii capelei.

De-a lungul secolelor, castelul a avut mai multi proprietari, ce l-au detinut insa pentru perioade scurte de timp. Unul din proprietarii Castelului Huniazilor, care a facut unele modificari, a fost principele Transilvaniei, Gabor Bethlen. Din porunca acestuia, intre anii 1618-1623, au fost construite doua etaje in aripa sudica si unul in aripa nordica. De-a lungul timpului, Castelul Corvinilor a fost devastat de mai multe incendii fiind restaurat de mai multe ori: intre 1870-1880, cu sprijinul arhitectilor Steindl Imre si Schulek Frigyes, intre 1965-1970 si intre 1993-1995.
Asadar, daca aveti drum prin Hunedoara, vizitati Castelul Corvinilor, ce va va incanta cu impunatoarea sa arhitectura gotica, dar si cu legendele sale!
Pentru a va facilita vizita la Castelul Corvinilor, va voi prezenta si programul pe sezoane, precum si tarifele:
Sezon, adica intre 1 mai – 1 septembrie: luni: 9:00 – 15:00; marti – duminica 9:00 – 18:00
Extrasezon, adica intre 1 martie – 30 aprilie: luni: 9:00 – 15:00; marti – duminica: 9:00 – 17:00
Extrasezon, adica intre 1 septembrie – 28 februarie: luni: 9:00 – 15:00, marti – duminica: 9:00 – 16:00

Ultimul vizitator va intra cu 30 de minute inainte de ora inchiderii.
Tarife si diferite taxe:
Taxa vizitare adulti – 8 lei
Taxa vizitare elevi, studenti, pensionari, pe baza legitimatiei, carnetului sau cuponului – 4 lei
Taxa foto – 5 lei
Taxa video – 10 lei
Taxa film documentar, artistic, reclame – 600 lei/ora
Taxa ghidaj – 30 lei