Caius Iulius Caesar a fost, in Roma antica, cel care a stabilit ca data de 1 ianuarie sa fie prima zi a anului. Pana in anul 46 i.Hr., cand Caius Iulius Caesar a facut reforma calendarului, romanii sarbatoreau inceperea anului primavara, la 1 martie, atunci cand, odata cu renasterea naturii, erau inlocuiti consulii si alti demnitari. Daca schimbarea consulilor era amanata, poporul se razvratea, cum s-a intamplat în anul 54 i.Hr., cand a izbucnit rascoala lutisarilor pentru ca această schimbare a intarziat cu 10 luni. In anul 46 i.Hr. Caius Iulius Caesar a alcatuit un calendar solar de 365 zile, grupate în 12 luni. Pentru ca ii ramaneau sase ore, pe care le considera necesare pentru a completa anul real, Caesar a hotarat sa adauge la fiecare patru ani o zi in plus, făcand astfel ca ziua de 24 februarie sa se numere de două ori. Tot Caesar a stabilit si ca ziua de 1 ianuarie sa fie prima zi a anului. Desi acest calendar roman reformat a inceput să fie folosit odata cu trecerea timpului, in anumite parti ale lumii, in special in Asia si Africa, numeroase popoare isi pastreaza vechile traditii, sarbatorind venirea Anului Nou primavara.
In Japonia, clopotele templelor suna la miezul noptii de 108 ori
Cu mult timp inainte de a incepe sarbatoarea trecerii intr-un nou an, casele din satele si orasele japoneze sunt impodobite cu manunchiuri de crini si de bambus, simboluri ale devotamentului si longevitatii. In data de 13 decembrie incepe Toschigami, care tine pana la sfarsitul anului. In aceasta perioada, casele se decoreaza cu funie sacra de paie ornata cu franjuri din hartie, care se atarna deasupra usii, pentru a impiedica intrarea spiritelor malefice. Langa usa se asaza un aranjament din ramurele, care serveste drept locuinta zeului aducator de noroc. Fiecare gospodina inalta in casa sa un altar special, facut din prajiturele de orez, sake (vin de orez), curmale si delicatese traditionale.
La miezul noptii de Anul Nou – Shogatsu -, clopotele din temple suna de 108 ori. In acest moment, se spune din batrani, omul paseste un prag nevazut, dincolo de care il asteapta o soarta noua, nestiuta de nimeni. Petrecerile tin trei zile, timp in care se obisnuieste ca fetele sa adune cateva fire de urzica, ridichi si telina. Dupa sapte zile de la Anul Nou capul familiei prepara o fiertura de orez cu „sapte ierburi de primavara“, pe care o serveste la dejun.
In Egipt, cresterea apelor Nilului vesteste Anul Nou
In traditia egipteana, bucuria inceputului de an se impleteste cu primele semne care vestesc cresterea apelor Nilului (solstitiul de vara). In această zi, egiptenii isi ofera unul altuia miere si curmale. Inainte de a le manca, ei isi spun: „Dulce si binefacător este numai dreptul adevar“. Obiceiul cere ca, in dimineata respectiva, tinerele mame sa-si poarte in spate cel mai mic fiu, caruia trecatorii ii daruiesc turte cu miere.
In Italia, de Revelion, te poţi alege cu capul spart
In Italia, dintr-un spirit de prudenta cat se poate de justificat, trecatorii sunt foarte rari în noaptea de 31 decembrie. Acest lucru se intampla nu pentru că Revelionul se sarbatoreste in familie sau în restaurante, ci pentru ca, dupa un vechi obicei, la miezul noptii toate vechiturile din casa trebuie aruncate pe fereastra. Astfel, odată cu Anul Nou, „aterizeaza“ in strada scaune subrede, haine demodate, oale si cratite, saltele, casetofoane rablagite si cine mai stie ce. In acelasi timp, explodeaza petarde si pocnitori si o avalansa de confeti umple strazile marilor oraşe, care se intrec in focuri de artificii la miezul noptii. In seara celei de-a doua zile, la televizor se anunta de obicei numărul trecatorilor care s-au ales cu capul spart, al celor loviti de petarde sau al chioscurilor de ziare care au luat foc.
Panama e tara cea mai zgomotoasa de Revelion
Revelionul în Panama este o sarbatoare prin excelenta zgomotoasa. Petrecerea este inaugurata de clopotele din turnul pompierilor. Cand acestea incep sa bata, fiecare se straduieste sa faca zgomot strigand si batand in ce se nimereste. La vacarmul general se adauga claxoanele masinilor si tot ce mai poate scoate vreun sunet. A doua zi, panamezii circula pe strazi cu bagare de seama, de preferinta pe langa trotuare, caci de la ferestre se toarna apa peste trecatori sau se desarta pungi cu faina. De Anul Nou orice gluma este permisa, oricat de deplasata, si nimeni nu se supara, pentru ca fiecare adult are voie sa dea in mintea copiilor fara să fie categorisit nebun sau sa primeasca un pumn.
In Scandinavia, in „Noaptea Suprema“ se mananca „porcul zeitei Freya“
In vechile povesti scandinave se spune ca, in trecut, vrednicii locuitori ai nordului, fiind inspaimintati de intunericul care stapanea de mult timp Pamantul, au trimis cel mai curajos tanar sa se urce in varful celui mai inalt munte si de acolo sa cerceteze departarile in cautarea razei soarelui. Cand acesta s-a intors aducand vestea ca astrul s-a ivit in zare, o bucurie nespusa a cuprins casele lapone. Acea noapte, cea mai lunga, dar care in tenebre purta zorile luminoase, a fost numita „Noaptea Suprema“, statornicind pentru totdeauna inceputul anului (21 decembrie). Cu acesta ocazie, cantaretii – scalzii – colinda pe la case slavind faptele de seama ale anului trecut. Obiceiul cere ca pe masa fiecarui scandinav sa se afle frumos rumenit si impodobit cu panglici colorate „porcul zeitei Freya“. Inainte de a-l imparti, mesenii intind mana deasupra lui fagaduind ca in anul care vine vor face lucruri deosebite. La loc de cinste se gaseste si jukake – prajitura Anului Nou. La sfîrsitul Revelionului, jukake-ul se atarna de grinda unde va sta pana in ziua in care plugurile vor iesi pe camp să taie prima brazda.
De Revelion, birmanezii se stropesc intre ei cu apa
In Birmania, noul an incepe in luna aprilie, in miezul primaverii. In cele patru zile premergatoare Anului Nou, toti locuitorii participa la traditionala Sarbatoare a Apelor. Obiceiul consta in a stropi cu apa – simbol al rodniciei – pe prieteni si rude, iar ritualul este obligatoriu si nimeni nu scapa neudat.
Spaniolii inghit 12 boabe de struguri
De Anul Nou, spaniolii inghit 12 boabe de struguri atunci cand orologiul bate ora 24.00, cate o boaba pentru fiecare bataie a ceasului. Acest gest simbolizeaza incheierea anului, trecerea celor 12 luni. Cel care reuseste sa le inghita pe toate este asigurat ca va avea o fericire fara umbre in tot cursul anului viitor, intrucat boabele sunt aducatoare de noroc.
In Germania, fetele frumoase sunt plimbate prin sat
In unele provincii din Germania se face o papusa din paie cu chip de femeie batrana care este pusa intr-o roaba si purtata in noaptea de Anul Nou prin sat. La miezul noptii, aceasta este aruncată in apa. In ultimul timp, acest obicei s-a schimbat, tinerii preferand ca, in locul paiatei, sa plimbe cea mai frumoasa fata prin sat. Tanara domnisoara simbolizeaza noul an.
Scotienii primesc cate un carbune si un hering
Despre scotieni se spune ca sunt foarte zgarciti. Cu toate acestea, ei sunt darnici, mai ales în noaptea de Anul Nou, cand isi fac cadouri. Cei care pasesc primii pragul unei case, in noaptea de Revelion, aduc gazdelor o bucata de carbune si un hering. Conform traditiei, carbunele simbolizeaza caldura pe tot timpul anului, iar heringul belsugul. Spre deosebire de Revelionul englezesc, care este sobru, petrecerea scoţiană de Itocmany (Anul Nou) este vesela si zgomotoasa. Ea se desfasoara in sunetul cimpoaielor si în clinchetul paharelor de scotch si whisky.
In placinta islandeza se ascund boabe de orez
La masa de Revelion a islandezilor este nelipsita placinta denumita „riisipuuro“, intr-un colt al ei fiind ascunse cateva boabe de orez. Despre cel care nimereste in bucata sa boabele, se spune ca se va casatori, iar daca este casatorit va avea in noul an un copil.
In India, salutul traditional este „A fiert laptele“
Cea mai populara sarbatoare indiana a innoirii anului este Pango-ul, celebrat in prima zi dupa solstitiul de iarna. Momentul cel mai important al acestei zile este dimineata, cand se aprinde rugul pregatit de catre copii, in cel mai insorit loc din curte. Pe jarul aprins, femeile pun oale mari de lut in care se amesteca lapte cu orez. Asezata in jurul focului, intreaga familie asteapta clipa in care laptele incepe sa fiarba. Primul clocot este salutat cu strigatul voios: „Pongol“, adica „Laptele fierbe“, semn ca soarele a binecuvantat casa, deci anul care vine va fi imbelsugat. Timp de cateva zile, salutul traditional este: „A fiert laptele“.
In Sudan este ziua cantecelor, dansurilor si a glumelor
In Sudan, Anul Nou este considerat de locuitori ziua cantecelor, dansurilor si a glumelor. Toata lumea se imbraca in haine de gala, chiar si cei saraci. Traditia cere ca în aceasta zi sa se pregateasca ceva special pe care nimeni nu are voie sa-l refuze.
sursa: monitorul expres
Cazanele Dunarii – un peisaj de neuitat
Destinatii de calatorii inspirate de filmele de Oscar
Unde se bea cea mai buna bere?
Aparatele de scanere a corpului uman din aeroporturi
Iurte mongoleze in Transilvania
